AI Act: ce se aplică deja firmei tale și ce s-a amânat până în 2027

Termenul de 2 august 2026 a trecut, dar nu a adus ce se anunța. Cu șase zile înainte, Uniunea Europeană a amânat obligațiile pentru sistemele cu risc ridicat până în decembrie 2027 și august 2028. Ce se aplică firmei tale de pe 2 august sunt regulile de transparență: dacă folosești un chatbot sau publici conținut generat cu AI, trebuie să spui asta. Următorul termen real e 2 decembrie 2026.

Ce s-a schimbat în iulie, și de ce jumătate din ce citești e depășit

Regulamentul (UE) 2026/1744, cunoscut ca «Digital Omnibus», a fost publicat în Jurnalul Oficial pe 24 iulie 2026 și a intrat în vigoare pe 27 iulie — cu șase zile înainte de termenul pe care îl modifica.

Motivul e prozaic: ecosistemul nu era gata. Standardele tehnice armonizate întârziau, ghidurile Comisiei erau încă în lucru, iar multe state membre nu își desemnaseră autoritățile de supraveghere. Legiuitorii au ales să mute datele, nu să lase obligațiile să se aplice înainte să existe instrumentele de conformare.

Amânarea nu a ușurat regulile. A dat mai mult timp pentru aceleași cerințe. Iar noile date sunt lege, nu propuneri.

Consecința practică pentru tine: orice ghid românesc despre AI Act publicat înainte de iulie 2026 conține termene greșite. Inclusiv unele publicate în iulie. Verifică data oricărui material pe care îl citești.

Ce se aplică firmei tale chiar acum

Trei lucruri, în ordinea probabilității să te privească.

1. Transparența — din 2 august 2026

Articolul 50 din regulament. E singura parte nouă care a intrat efectiv în vigoare vara asta, și e cea care atinge cele mai multe firme mici.

Dacă ai un chatbot pe site sau pe pagina de Facebook, omul trebuie să știe că vorbește cu un sistem AI, nu cu un coleg de-al tău. Nu e nevoie de avertismente juridice — o mențiune clară la începutul conversației e suficientă. Excepția: cazurile în care e evident din context pentru un om rezonabil de atent.

Dacă publici imagini, clipuri sau înregistrări audio generate ori modificate cu AI, ele trebuie să poată fi recunoscute ca atare. Regulamentul cere marcaje care pot fi citite automat — metadate, filigran digital — nu doar o notă scrisă sub imagine. Nota vizibilă rămâne utilă pentru cititor, dar nu înlocuiește marcajul tehnic.

Dacă publici deepfake-uri — conținut care seamănă cu persoane, locuri sau evenimente reale — obligația de etichetare e explicită și mai strictă.

Dacă publici text generat cu AI pe teme de interes public, trebuie să declari asta. Există însă o excepție care contează pentru orice firmă care produce conținut: dacă textul a trecut printr-o verificare editorială umană și cineva își asumă responsabilitatea pentru el, obligația de etichetare nu se aplică. Verificarea trebuie să fie reală și documentabilă, nu declarată.

Conținutul creat înainte de 2 august 2026 nu se etichetează retroactiv. Regulile se aplică materialelor generate după data de la care obligațiile au devenit aplicabile.

2. Alfabetizarea în AI — din februarie 2025

Obligația asta e în vigoare de peste un an și e cea mai des ignorată, pentru că sună vag.

Concret: dacă angajații tăi folosesc instrumente AI în munca lor, trebuie să aibă un nivel suficient de înțelegere a ce fac aceste instrumente, unde greșesc și ce riscuri implică. Nu se cere certificare, nu se cere curs acreditat. Se cere ca oamenii să nu opereze pe orbește.

Pentru o firmă de zece oameni, asta înseamnă o sesiune internă de instruire, o notă scrisă despre ce e permis și ce nu, și dovada că au avut loc.

3. Practicile interzise — din februarie 2025

Sunt câteva, dar una prinde firme obișnuite fără să-și dea seama: recunoașterea emoțiilor la locul de muncă este interzisă, cu excepții înguste pentru siguranță și motive medicale. Dacă evaluezi candidați sau angajați cu un instrument care le analizează tonul vocii sau expresia feței, ești în zona interzisă.

Tot interzise: scoringul social, exploatarea vulnerabilităților unor grupuri, extragerea nedirijată de imagini faciale pentru baze de date.

Următorul termen: 2 decembrie 2026

La trei luni distanță. Două lucruri intră în vigoare.

Marcajele tehnice pentru sistemele vechi. Sistemele puse pe piață înainte de 2 august 2026 au primit un răgaz pentru implementarea marcajelor detectabile automat. Se termină pe 2 decembrie.

Două practici nou interzise: generarea de imagini intime fără consimțământ și de material de abuz sexual asupra copiilor. Perioada de grație pentru măsurile tehnice asociate se încheie tot atunci.

Ce s-a amânat, și până când

Ce	Termen nou
Sisteme cu risc ridicat de sine stătătoare (Anexa III)	2 decembrie 2027
AI încorporat în produse deja reglementate (Anexa I)	2 august 2028
Fiecare stat membru trebuie să aibă un mediu de testare reglementat	2 august 2027

Categoria «risc ridicat» include, printre altele, sistemele folosite la recrutare, la evaluarea angajaților, la acordarea de credite sau în educație. Dacă firma ta folosește AI la selecția de CV-uri, aici te încadrezi — dar ai timp până în decembrie 2027.

Un avertisment. Amânarea nu e o pauză. Cerințele rămân aceleași, iar documentația tehnică, evaluarea de conformitate și proiectarea supravegherii umane cer luni de lucru. Firmele care tratează 2027 ca pe un «mai vedem» vor descoperi în 2027 că nu se poate face în trei săptămâni.

Situația din România

Aici e partea pe care nu o găsești în ghidurile europene.

Guvernul a adoptat pe 12 martie 2026 un memorandum care desemnează autoritățile naționale competente. ANCOM e autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact. ANSPDCP acoperă zonele sensibile — biometrie, justiție, migrație. ASF și BNR au atribuții pe servicii financiare. ADR e autoritate de notificare.

Dar România nu a adoptat încă legea națională care stabilește atribuțiile exacte, procedurile de control și regimul sancțiunilor. ANCOM a confirmat public, în iulie, că autoritățile vor putea verifica și sancționa doar după intrarea în vigoare a actului normativ aflat în elaborare.

Termenul european pentru desemnarea autorităților fusese 2 august 2025. România l-a ratat cu șapte luni.

Ce înseamnă asta pentru tine, exact. Obligațiile se aplică — AI Act e regulament european, se aplică direct, nu are nevoie de transpunere. Dar mecanismul național de control nu funcționează încă. E un decalaj, nu o scutire.

Trei motive să nu-l tratezi ca pe o vacanță:

Comisia Europeană și Oficiul European pentru IA au competențe proprii, care nu depind de legea românească.

Legea se va adopta, iar obligațiile erau în vigoare de la 2 august. Vei fi întrebat ce ai făcut între timp.

Conformitatea contează deja în relațiile contractuale. Un client corporate care îți cere să demonstrezi respectarea AI Act nu așteaptă legea națională.

Amenzile

Pentru încălcarea obligațiilor de transparență și a majorității celorlalte cerințe: până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală, în funcție de care valoare e mai mare.

Pentru practicile interzise, pragul e mai ridicat.

Pentru întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv startupuri, regulamentul prevede că se aplică valoarea mai mică dintre procent și suma fixă — nu cea mai mare. Digital Omnibus a extins aceste facilități și către companiile cu capitalizare medie mică.

Textul de față e informativ și nu ține loc de consultanță juridică. Pentru situația concretă a firmei tale, mai ales dacă folosești AI la recrutare, creditare sau evaluarea angajaților, întreabă un avocat specializat.

Ce ai de făcut, concret

Pentru o firmă mică, în ordinea priorității:

Fă inventarul. Scrie pe hârtie fiecare instrument AI pe care îl folosește firma — inclusiv cele pe care le folosesc angajații fără să te fi întrebat. Chatbot, generator de imagini, asistent de scris, filtru de CV-uri, transcriere de ședințe.

Verifică-ți chatbotul. Dacă ai unul, spune-i utilizatorului că e AI. E cea mai simplă și cea mai vizibilă obligație.

Verifică ce publici. Imagini, clipuri, audio generate cu AI — marcaj tehnic, nu doar notă vizibilă. Întreabă furnizorul instrumentului dacă adaugă metadate; multe o fac deja automat.

Scrie o politică internă de o pagină. Ce instrumente sunt permise, ce date nu au voie să iasă din firmă, cine verifică rezultatele. Asta acoperă simultan alfabetizarea în AI și îți dă documentul pe care îl arăți când te întreabă cineva.

Verifică practicile interzise. Mai ales dacă folosești ceva la recrutare sau la evaluarea angajaților.

Documentează. Datele, deciziile, instruirile. Capacitatea de a demonstra conformitatea contează în fața viitoarelor autorități, în relația cu clienții și în eventuale litigii. Un dosar de zece pagini făcut acum valorează mai mult decât o sută făcute sub presiune.

Ce nu trebuie să faci

Nu cumpăra software de conformitate AI Act dacă ai sub cincizeci de angajați și nu operezi sisteme cu risc ridicat. Pentru o firmă mică, obligațiile actuale se rezolvă cu un document și câteva setări.

Nu aștepta ghidurile ANCOM. Niciuna dintre autoritățile desemnate nu a publicat încă ghiduri pentru organizațiile românești. Obligațiile există independent de ele.

Nu confunda amânarea cu anularea. Dacă folosești AI la recrutare, decembrie 2027 vine mai repede decât pare.

Citește și: e-Factura și AI: ce poți automatiza și ce nu, ghidul de referință al categoriei.

---

Surse: Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act), Regulamentul (UE) 2026/1744 (Digital Omnibus on AI), memorandumul Guvernului României din 12 martie 2026, comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026. Actualizat: 7 septembrie 2026. Verificat editorial de: Radu Druță, 7 septembrie 2026.